Centrul de Studii în Transbranding şi Editura Sigma au lansat lucrarea "Branding de ţară - România", o lucrare colectivă care reuneşte articole scrise atât de specialişti, cât şi de lideri de opinie din viaţa culturală.
Felix Tătaru, preşedintele IAA România, a declarat, la lansarea lucrării "Branding de ţară - România", că acesta este primul lucru concret realizat în România, după toate demersurile derulate în legătură cu brandingul de ţară.
"Consider că aceast proiect editorial este primul lucru concret realizat în România, după toate demersurile care au avut ca subiect brandingul de ţară", a declarat Felix Tătaru. Brandingul de ţară - un obiectiv al atâtor campanii mai puţin concrete şi mai mult mediatice - este un proiect pentru care "poate nu suntem încă pregătiţi", a declarat Felix Tătaru, care a adăugat că impresia lui în urma lecturii articolelor reunite în cadrul lucrării fiind că "există o resemnare faţă de acest subiect".
"Consider că se va realiza ceva numai atunci când se vor aşeza la masa coordonatorilor acestui proiect, alături de autorităţile statului, şi reprezentanţi ai zonei private şi mă refer aici la reprezentanţii brandurilor autohtone care sunt direct interesaţi de o percepţie pozitivă asupra României" în străinătate, a adăugat el.
Potrivit lui Mihai Ghyka, General Manager In Bev România, iniţiativa tinerilor este un prim pas către etapa concretă a realizării proiectului de branding de ţară.
"Se împlinesc cinci ani de când vorbim de brandul de ţară. Suntem încă la faza în care nu acţionăm şi ne aflăm tot la etapa declarativă (...) Vorbim mereu despre acest proiect pe care ni-l dorim, dar n-am găsit o voce care să-l coordoneze, să-l impună şi care să vadă dincolo de imediat. Există o Românie pozitivă şi, în primul rând, trebuie să ne convingem noi de ea şi numai apoi să încercăm să îi convingem pe alţii", a spus el. "Branding de ţară - România" este o lucrare colectivă, care are ca temă brandingul de ţară şi care reuneşte mai multe articole scrise atât de specialişti, cât şi de lideri de opinie din viaţa culturală.
Dintre autorii ale căror lucrări au fost incluse în carte fac parte Horia Roman Patapievici, Mihai Ghyka, Ştefan Liuţe şi Monica Cercelescu. În forma sa iniţială, proiectul editorial a fost un demers didactic în cadrul unui seminar al Facultăţii de Sociologie-Psihologie a Universităţii Spiru-Haret Bucureşti, destinat studenţilor la Sociologia Comunicării.
Iniţiativa i-a aparţinut profesorului universitar Emilian M.Dobrescu, care a şi coordonat proiectul, alături de Vladimir Alexandru Chira, Natalia Cimpoca şi Lucian Traşă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu