Trilulilu, acest youtube românesc

Noul acţionar majoritar al Trilulilu, platforma românească de partajare de fişiere video, imagini şi audio, este investitorul francez Alexis Bonte, care a achiziţionat 41% din acţiuni pentru care a plătit peste un milion de euro.
Alexis Bonte a achiziţionat 10% din acţiuni la începutul anului, controlând în prezent 51% din companie, se arată într-un comunicat al Trilulilu.
Ceilalaţi acţionari ai firmei sunt Sergiu Biriş, cu 23% din capital, Andrei Dunca, cu 12%, Vlad Gorgan, cu 12% şi alte două persoane fizice, cu câte 1%.
Firma va funcţiona în continuare sub forma juridică de societate pe acţiuni. Alexis Bonte va prelua funcţia de preşedinte, iar restul echipei executive va rămâne neschimbată, poziţia de director general fiind ocupată de Sergiu Biriş, iar cea de director tehnic de Andrei Dunca. "Lansarea de luni, 12 mai, a noii versiuni a site-ului, care conţine multe funcţionalităţi noi cum ar fi playlist-ul sau posibilităţile diverse de socializare, a fost un pas de bază pentru viitorul Trilulilu.
Resursele adiţionale pe care le primim acum ne vor permite să consolidăm dezvoltările tehnice, investind totodată în creşterea brand-ului şi a platformei în sine. În acelaşi timp, vom putea oferi servicii mai bune comunităţii de utilizatori şi dezvolta în continuare proiectul", a declarat, în comunicat, Sergiu Biriş. Omul de afaceri Alexis Bonte apreciază că site-ul a avut performanţe peste aşteptări, obiectivul investiţiei iniţiale fiind ca proiectul să ocupe, până la finele anului, un loc în top 5 în rândul site-urilor din România. "Acest obiectiv a fost deja atins, întărindu-ne astfel încrederea în puterea echipei şi a brand-ului în sine.
Pe termen lung, Trilulilu are potenţialul de a deveni site-ul numărul 1 în România, şi am decis astfel să investim resurse adiţionale pentru a-l ajuta să atingă acest nou obiectiv", a spus Bonte.
Trilulilu este primul site românesc de sharing (partajare de fişiere video, imagini şi audio) şi a a fost lansat oficial în ianuarie 2007.
În prezent, are o comunitate de peste 200.000 de utilizatori înregistraţi şi un trafic de aproximativ 3 milioane de vizitatori unici lunar.

Suficiența în publicitate

Andrei Cohn, Creative Director Cohn&Jansen / Ashley Holmes şi Costin Popescu, Creative Director CAP, doi dintre profesorii Şcolii de creaţie ADC*RO au declarat că se aşteptau la mai multă pasiune şi la o minimă documentare prealabilă despre publicitate, din partea cursanţilor şcolii.
Andrei Cohn şi Costin Popescu susţin, printre alte discipline, seminarul despre Poster în cadrul Şcolii de Creaţie ADC*RO, prima şcolă de creaţie din România, care sub egida Art Directors Club, beneficiază de know-how din partea elitei publicităţii româneşti.
În urma seminarului din 13 mai, cei doi tutori în cadrul Şcolii de Creaţie au declarat că se aşteptau la mai mult entuziasm din partea primei generaţii de studenţi, lipsa implicării acestora reflectându-se şi în slaba prezenţă la întâlnirile care au loc în agenţii.
"Nu există o documentare prealabilă a multora dintre studenţi despre ce înseamnă publicitatea. Mă aşteptam să văd la această şcoală oameni pasionaţi de publicitate care să aibă nişte cunoştinţe prealabile despre domeniu, ca un derivat al pasiunii lor. Dar aşteptările acestora sunt aşa cum am văzut, 100% de la industrie. Mi-e teamă că şcola o să fie în final mai folositoare nouă, pentru că ne vom cristaliza discursul prin susţinerea de prezentări", a declarat Andrei Cohn.
Deasemenea, conform declaraţiilor lui Cohn şi Popescu, prezentările tutorilor Şcolii sunt utile şi practicienilor industriei de publicitate, Andrei Cohn menţionând că el împărtăşeşte prezentările altor "colegi de catedră" care îi plac şi oamenilor din agenţia sa.
Cei doi profesori au spus însă că, dacă, în ciuda aparentei lipse de implicare din partea studenţilor, Şcoala va "da" cel puţin un om bine pregătit şi talentat industriei de publicitate, tutorii vor considera că efortul depus prin alocarea de timp şi resurse a meritat.
Pe de altă parte, studenţii Şcolii de Creaţie ADC*RO s-au declarat încântaţi de diversitatea de opinii, unele dintre ele contradictorii, de care beneficiază din partea tutorilor şi consideră că şcola le oferă un aport informaţional semnificativ. Ei apreciază faptul că abilităţile creative le sunt exersate în lucrul concret pe briefuri reale şi contactul direct cu oameni din agenţii.
Din rândul studenţilor, au existat şi opinii potrivit cărora cursurile nu merită taxa plătită de 500 de euro, multe din informaţii regăsindu-se în manuale de publicitate şi cărţile de specialitate.
Tot în categoria nemulţumirilor revendicate de studenţi se regăseşte şi redistribuirea lor la alte agenţii decât cele stabilite iniţial.
La seminarul despre Poster studenţii au aflat de la Andrei Cohn care sunt rădăcinile artistice ale afişului publicitar, el vorbindu-le studenţilor despre Toulouse Lautrec, Alphonse Mucha şi Leonetto Capiello (considerat părintele publicităţii în materie de afişaj) şi Lucien Bernhard. El a concluzionat că afişul sau posterul publicitar merită să fie preţuit mai mult decât o face publicitatea românească astăzi pentru că el urâţeşte sau dimpotrivă, înfrumuseţează spaţiul în care trăim, fiind singurul gen al publicităţii pe care oamenii îl primesc de bună voie în casă.
Costin Popescu le-a arătat studenţilor prezenţi la seminar o înregistrare video a unei şedinţe de brainstorming pe un brief concret din agenţie pentru a le seta acestora corect orizontul de aşteptare în ce priveşte procesul de generare şi selecţie a ideilor creative în munca din agenţie.

TrendSetter

sigur ați auzit acest cuvânt = trendsetter
poate că ați crezut ca numai o vedetă sau o persoană importantă poate fi trendsetter :)
ei bine, nu depinde decât de voi să deveniți trendsetteri, măcar în cercul vostru de prieteni, pentru început :)

iată aici, ghidul pentru primii pași

Excluderi din BRAT

Iată lista completă a companiilor excluse din BRAT: A Rond, Altitudini 33, Amo-Prodpress, Carp Media, Chamber Media, Daewoo Automobile România, Deloitte Consultanţă, Euronew Trading, Frigo Media, Motor Media Publishing, N&V Press Group, Plus Press, Press Grup, Pro-Editura şi Tipografie, Riviera Media Group, UPC România şi Vasicos Media.
Totodată, lista membrilor care au aderat la BRAT în ultima lună include companiile ARBOinteractive, Trilulilu, Andersen Media, Editor Media, Editura Horeca, Infoaliment, Confort Media, Scop Computers, European Media Invest, Mediaffaire şi Touchpoint Media.
BRAT este o organizaţie non-profit, constituită ca o asociaţie a industriei de publicitate, înfiinţată în 1998 de 33 de membri fondatori.
În prezent, BRAT are 245 de membri şi furnizează date referitoare la auditul tirajelor publicaţiilor din presa scrisă.
Din 2002, este furnizorul oficial al rezultatelor de audinţă pentru presa scrisă prin Studiul Naţional de Audienţă (SNA).
În ultimul an, BRAT a lansat Studiul de Audienţă şi Trafic Internet.

Flogos - Publicitate sau Efecte Speciale?

Un specialist în efecte speciale din Alabama a inventat o metodă de a umple cerul de nori de spumă în formă de logo-uri corporatiste, noul instrument de promovare celest fiind patentat sub numele de "flogos".
Francisco Guerra, care este magician şi specialist în efecte speciale, a dezvoltat un dispozitiv care produce bule umplute cu aer şi helium care pot fi modelate în diferite forme şi proiectate pe cer.
The Walt Disney Co va folosi una dintre maşinile de fabricat nori luna viitoare, pentru a trimite pe cer norişori în formă de Mickey Mouse la Walt Disney World din Orlando (Florida).
"Este o surpriză să te uiţi în sus şi să vezi un logo deasupra capului tău", a spus Francisco Guerra, a cărui companie, Snowmasters Inc, produce instalaţii care lansează nori falşi pentru efectele speciale ale fimelor hollywoodiene.
El a dezvoltat noul instrument de promovare Flogos şi tehnologia de producţie în mica sa fabrică din Alabama, locaţie pe care inventatorul norilor branduiţi o consideră ideală pentru că nu sunt mulţi locuitori care să pună întrebări în legătură cu norii de spumă care împânzesc cerul în zilele de testare.
Norii de spumă nu sunt dăunători mediului înconjurător, în compoziţia lor având cea mai mare pondere apă, aerul şi un agent pe bază de săpun care produce bule.
3500 USD pe zi este prețul de închiriere al unui asemenea utilaj...
În România? Nu știu, să vedem...

Torrent-e sau Torrent-uri

Site-ul TorrentSpy, inchis in urma cu cateva saptamani, a fost condamnat sa plateasca despagubiri de 110 milioane dolari.
Decizia vine la cateva saptamani dupa ce proprietarii site-ului TorrentSpy au decis, pe 24 martie, inchiderea acestuia, ca o metoda de protectie a utilizatorilor sai.
Site-ul se afla din februarie 2006 intr-un proces cu MPAA (Motion Picture Association of America), care il acuza de incalcare de copyright si facilitarea pirateriei de filme, prin publicarea de linkuri catre filme si muzica piratata.
Acum, procesul a fost finalizat si proprietarii site-ului au fost condamnati sa plateasca catre MPAA cate 30.000 $ despagubiri pentru fiecare din cele 3.699 materiale pentru care s-a stabilit incalcarea de copyright, in total 110 milioane $.
Compania care detinea site-ul, Valence Media, si proprietarii sai, Justin Bunnell si Wes Park, au declansat procedurile de faliment.
Decizia acestei plati compensatorii este una cele mai aspre intr-un astfel de caz.

Criză pe piața de muncă

România se află pe primul loc între cele 32 de ţări incluse într-un studiu al companiei Manpower privind deficitul de talente, care arată că 73% dintre angajatorii din România raportează dificultăţi în găsirea de candidaţi calificaţi pentru posturile disponibile.
Potrivit studiului, realizat prin chestionarea a 43.000 de angajatori din 32 de ţări şi teritorii la sfârşitul lunii ianuarie 2008, 31% dintre angajatorii din întreaga lume au probleme cu acoperirea necesarului de personal.
La nivel mondial, numărul angajatorilor care au dificultăţi în găsirea celor mai potriviţi oameni pentru a acoperi posturile disponibile a scăzut, de la 41% în 2007 la 31% în 2008.
România se află însă pe primul loc în lume în ceea ce priveşte angajatorii care indică probleme în acoperirea posturilor disponibile (73%), urmată de Japonia (63%), Hong-Kong (61%), Singapore (57%) şi Australia (52%).
Această problemă este mai puţin accentuată, dar la fel de importantă în ţari ca: India (12%), Marea Britanie (12%), Irlanda (14%), China (15%) şi Olanda (15%). “În România, această situaţie de criză confirmată de procentul deosebit de ridicat privind dificultatea ocupării posturilor vacante trebuie tratată cu seriozitate de toţi cei responsabili. Impactul deficitului de talente trebuie analizat în egală măsură la nivel naţional, cât şi la nivel de sector de activitate şi de companie", a declarat directorul general Manpower România, Camelia Stănculescu, citată într-un comunicat de presă.
Situaţia a fost determinată, pe de o parte, de dezvoltarea economică a României din ultimii ani, dar şi de criza de forţă de muncă din alte regiuni, potrivit lui Stănculescu.
"Enumerând aceşti factori, ne referim la creşterea economică importantă începând cu anii 2000 (generatoare de noi locuri de muncă), la migraţia masivă de forţă de muncă spre alte ţări dezvoltate din Europa şi SUA (peste 2,5 milioane de angajaţi şi studenţi) şi noul context demografic (scăderea natalităţii, îmbătrânirea populaţiei), dar şi la un sistem de educaţie inadecvat contextului globalizării, datorită unei corelari reduse dintre tendinţele economice mondiale, programele instituţiilor de învăţământ şi strategiile investitorilor în ceea ce priveşte calificările şi specializările necesare în această perioadă (precum ingineri, muncitori cu diverse calificări, specialişti în vânzări, manageri şi altele)", a mai spus directorul general Manpower România.
În topul posturilor cel mai dificil de ocupat în România se află cele de ingineri, urmate de muncitori calificaţi (electricieni, sudori, zidari), manageri, contabili, reprezentanţi de vânzări, şoferi, maşinişti, personal pentru restaurante sau hoteluri, muncitori necalificaţi şi tehnicieni. Cercetarea pentru România a fost realizată prin intervievarea a 841 de angajatori, dintre care 73% au indicat probleme în acoperirea posturilor.
Studiul are o marjă de eroare de +/- 3,4%.

-----
- Poate că tabelele din imagine sunt răspunsul la această problemă?
-----