una din acele zile

Pentru că ideea de a face fotografii în oraș a picat, mi-am zis să mă mobilizez în altă direcție.
Așa că, privind în jur, am zis: Curățenie!
Și așa a început una din acele zile...
Aspiratorul nu prea trăgea. Am zis mărunt din buze, am scos filtrul, l-am golit, curățat, l-am pus la loc, și am purces la aspirat. Camerele de sus le-am terminat relativ repede; la cele de jos, porcăria de filtru iar îmi face figuri... scos, curățat, spălat, lăsat afară să se usuce.
Am intrat în casă iar, am luat mopul, am făcut amestecul optim de apă și detergent și, ca în armată, am trecut la făcut sectoare.
Iar am terminat repede sus, hai să facem și jos, mi-am zis, uite că nu e greu și merge repede.
Dar să terminăm de aspirat, înainte de a spăla, nu? Așa că hai afară să montăm filtrul la aspirator. Filtrul? Ei, na! Ce? Nu știați că și Franț e meșter mare și priceput? Atâta s-a chinuit să monteze el filtrul ăla de praf, că devenise iremediabil inutilizabil... Cum să te superi pe câine din atâta lucru? Ce, el e de vină că am lăsat eu ăla înșirat afară?...
Dau mărunt din buze și cu mișcări circulare, line, dau cu mătura. Gata, prima fază e terminată.
Hai cu mopul... Bucătăria, pe sub masă, sub birou... și acolo în colț, pisica nu se lasă deloc, tot vrea să prindă ea ațele de la mop... încă puțin, hai că am terminat. Mai bine deschid puțin ușa, se face curent și se usucă mai repede pe jos.
Proastă idee, constat după 2 minute: mâța a ieșit afară, apoi ca să scape de Franț, a intrat repede înăuntru - Franț după ea, pe gresia abia spălată și încă nu uscată.
Mă rățoiesc puțin la animale, aia pleacă sus, ăla pleacă afară, io mă duc să aduc găleata (bine că nu am aruncat apa, zic) și mopul.
Naiba m-a pus? Toarta găleții a ieșit din urechea ei, eu nu văd, găleata se varsă pe picioarele mele și pe tot holul...
Deh, dau mărunt din buze, mi-aduc aminte să nu mai fac treabă duminica, strâng apa, sterg și urmele, arunc apele uzate la canal și, obosit, zic că merit o bere.
Deschid frigiderul, scot o bere, o scap din mână, zic să o pun la loc, să o iau pe cealaltă. Sună telefonul. Vorbesc puțin, da, nu am uitat, o să o iau pe mătusă-mea de la aeroport deseară... Ce voiam să fac?... A, da, berea. Iau berea din frigider, o desfac... dau mărunt din buze... normal că am luat berea agitată, a curs pe mine și pe jos... Mopul face minuni, în casă miroase a bere - e bine. Păi să mă duc să mă schimb, și să fac o baie, zic... Pe urmă fac chiftelele, că tot stă carnea aia în frigider.
Hmmm, mai bine să fac chiftelele înainte, și pe urmă baia, să nu mai miros a prăjeală, e mai bine.
Din nou mă mobilizez exemplar. Ceapă, verdeață, usturoi, ou, pâine, cartof, amestec bine, un praf de sare, puțin piper - ce mișto e viața la casă.
Pun tigaia, pun prima serie de chiftele, mă duc să pun și o muzică la calculator. Dar,ce? Scandi e o pisică curioasă. Ce o fi acolo? Și țuști, direct pe blat, nimerește farfuria cu făină și cade jos cu făina în cap... Acuma, e jumate pisica neagră, jumate pisica albă, care aleargă speriată să se pitească pe undeva. Bineînțeles, dâra de făină o dă de gol prin toată casa... Degeaba îi spun că nu o bat, și vreau doar să o șterg, ce să știe ea, pisica... Asta e, oricum nu ștersesem și praful.
Gata, acum am terminat și chiftelele și curățenia. Ar trebui să fac o baie, mai imi trag sufletul puțin și plec să o recuperez pe mâtușă-mea...
Oare asta să fie tot pe ziua de azi?