Greşelile de ortografie, punctuaţie şi lipsa acordului sunt printre cele mai întâlnite erori în exprimarea jurnaliştilor din audiovizual, arată "Raportul asupra calităţii limbii române în audiovizual", prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, de membrii Institutului de Lingvistică şi CNA.
Pentru realizarea celui de-al treilea "Raport asupra calităţii limbii române din audiovizual", iniţiativă a Consiliului Naţional al Audiovizualului, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", au fost monitorizate, în perioada 1-21 martie, şase posturi de radio - Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla - şi 12 posturi de televiziune - TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV şi N24.
Echipa de cercetători a efectuat 330 de ore de monitorizare, care au vizat în special trasmisiunile din prime time, emisiunile de ştiri şi de dezbateri.
Unele dintre cele mai dese greşeli înregistrate în urma monitorizării, în textele scrise (titrări, crawluri), sunt cele de ortografie şi punctuaţie, printre care se numără absenţa cratimei ("şi ma lovit" - Prima TV, 21 martie), introducerea greşită a cratimei ("Lăsa-ţi, domnule, să vadă cum e aici!" - Antena 1, 11 martie; "Lăsa-ţi gura! - Antena 1, 11 martie), scrierea secvenţei finale i/ii/iii ("copii săi" - TVR 1, 7 martie; "banii noştrii" - Antena 1, 11 martie; "angajaţii noştrii" - Antena 1, 19 martie).
În plus, printre erorile de punctuaţie au fost amintite lipsa virgulei ("Jerod cum stăm?" - Prima TV, 5 martie; "Sărut mâna mamă" - Naţional TV, 18 martie; "Şi eu ce fac Mircea" - Pro TV, 15 martie; "Şefu' veniţi să vă uitaţi!" - Pro TV, 19 martie), apariţia virgulei între subiect şi predicat - "Direcţia Naţională Anticorupţie, încalcă legea, sprijinită de organele superioare" (OTV, 7 martie). De asemenea, în pronunţie, persistă erorile în citirea literei "x" - "ecsecutare" (Naţional TV, 3 martie), "ecsemplu" (OTV, 4 martie), "ecsistă" (OTV, 4 martie), "ecserciţiile" (Antena 3, 12 martie)", precum şi alte pronunţii greşite: "colega mea, reporter de servici" (Radio România Actualităţi, 20 martie), "A fost dat afară pe uşe" (OTV, 13 martie), "şaptisprezece" (Antena 1), "Ce repercursiuni va avea pentru ţara noastră" (B1 TV, 2 martie).
Și dezacordurile se numără printre cele mai des întâlnite greşeli de sintaxă. Astfel, potrivit cercetătorilor, au fost înregistrate greşeli precum: "Ce-s cu fiţele astea de doi lei?" (OTV, 6 martie), "cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut" (Realitatea TV, 16 martie), "Alături de Statele Unite, Rusia şi Europa, al cărui laborator a fost instalat" (NaţionalTV, 14 martie), "aderaţi la un grup a cărei ideologie..." (Info Pro, 7 martie), "locuitorii a doisprezece ţări, printre care şi România" (Radio Guerrilla, 7 martie), "S-a născut la orele doisprezece" (B1 TV, 5 martie). Printre erorile de sintaxă se află şi omiterea prepoziţiei "pe" - "un dosar care îl cunosc" (B1 TV, 5 martie), "preţurile care le puneau ei în plus" (RTV, 6 martie), "la datele care le aveţi" (OTV, 2 martie), greşeală întâlnită şi la Antena Satelor (12 martie), Antena 3 (11 martie), TVR 2 (12 martie) şi TVR 1 (5 martie).
Totodată, datele prezentate în raport evidenţiază, în continuare, prezenţa pleonasmelor în exprimarea jurnalistică: "Un refren care poate fi posibil" (Radio România Actualităţi, 13 martie), "detalii şi multe alte amănunte în câteva minute" (Pro TV, 6 martie), "Mai repetaţi-l odată, vă rog, telefonul!" (Antena Satelor, 5 martie), "A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală" (Antena 1, 19 martie).
"Sperăm ca din aproape în aproape să obţinem o calitate mai bună a limbii române în audiovizual. La o primă vedere, numărul greşelilor pare a fi mai mic, în schimb unele greşeli se repetă în ciuda avertizărilor anterioare. Vom face tot ce ţine de CNA, în limita legii, pentru a asigura o bună calitate a limbii în audiovizual", a declarat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.
De asemenea, academicianul Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică, a propus realizarea unei broşuri care să cuprindă rezultatele monitorizărilor efectuate de Institutul de Lingvistică şi CNA, urmând ca aceasta să fie distribuită în şcoli. "Cred că impactul acestei iniţiative ar fi mult mai mare dacă vom da curs realizării unei broşuri care să cuprindă toate erorile din audiovizual, care să fie distribuită în şcolile din România", a precizat academicianul Marius Sala.
Primul raport a fost publicat în decembrie 2007, în urma monitorizărilor realizate în perioada 15 octombrie - 25 noiembrie, iar al doilea, pe 31 ianuarie, monitorizările fiind realizate în perioada 26 noiembrie - 11 decembrie.
vineri, aprilie 11, 2008
miercuri, aprilie 09, 2008
Atlas Publicitar
Brandstalk, agenţie membră a The Group, a lansat un atlas dedicat publicităţii în care sunt descrise toate funcţiile din cadrul unei agenţii, "regnul publicitar fiind analizat şi disecat ironic, hilar, dar fără a fi ridiculizat", dupa cum spun autorii.
În atlasul dedicat "regnului publicitar", fiecare job care se regăseşte în organigrama agenţiilor de publicitate este descrisă, măsurată, exemplificată şi ilustrată, prin texte care au o tonalitate uşor ironică.
Conceput după modelul unui atlas zoologic, cu clasificări, specii şi subspecii, Atlasul Publicitar are ca scop să "ridice puţin vălul de mister care pluteşte deasupra lumii pline de miraj a publicităţii".
Astfel, regnul publictar are la rădăcină un Bossus Supremus - mai cunoscut drept General Manager -, din care se desprind încrengăturile "varia", "mediae" şi "publicitaria", care are, la rândul său, trei clase: "creativus", "clientservus" şi "strategus". În viziunea autorilor "Atlasului publicitar", Accout Executive-ul este Clientus Mesagerus, "are un comportament cameleonic, un destin de albinuţă, îngrijeşte puii Clientidelor şi trăieşte un surd, latent şi nemanifestat conflict cu creativii".
"Am vrut să explicăm puţin din domeniul pe care îl cunoaştem şi de ce nu, îl creăm făcând parte din el. Am fi putut realiza un dicţionar de termeni sec, o broşură de popularizare «ca la carte». Dar nu ne-ar fi reprezentat. N-am fi fost noi - creativi şi inovativi, reuşind să transmitem informaţii pe cât de serioase, pe atât de distractive", a declarat Roxana Memetea, Managing Partner Brandstalk.
"Nu este niciodată redundant să reaminteşti industriei de comunicare şi marketing cum funcţionează sistemul nervos al unei agenţii de publicitate. Iar dacă reuşeşti să o faci creativ şi cu umor, ai la îndemână un adevărat liant social şi un instrument de promovare eficient", a declarat Cristian Manafu, Managing Partner Evensys, după lectura atlasului.
Marian Enache, Creative Director Brandstalk, a descris atlasul ca o porţie de "advertainment - acea latură de entertainment a advertisingului", precizând că atlasul oferă un insight al industriei studenţilor care vor să intre în industria publicităţii.
...
Așteptăm totuși ediția a 2-a, revizuită și adăugită, care să cuprindă si modelele și procedurile de comunicare internă intr-o agentie: debrifingul si briful...
În atlasul dedicat "regnului publicitar", fiecare job care se regăseşte în organigrama agenţiilor de publicitate este descrisă, măsurată, exemplificată şi ilustrată, prin texte care au o tonalitate uşor ironică.
Conceput după modelul unui atlas zoologic, cu clasificări, specii şi subspecii, Atlasul Publicitar are ca scop să "ridice puţin vălul de mister care pluteşte deasupra lumii pline de miraj a publicităţii".
Astfel, regnul publictar are la rădăcină un Bossus Supremus - mai cunoscut drept General Manager -, din care se desprind încrengăturile "varia", "mediae" şi "publicitaria", care are, la rândul său, trei clase: "creativus", "clientservus" şi "strategus". În viziunea autorilor "Atlasului publicitar", Accout Executive-ul este Clientus Mesagerus, "are un comportament cameleonic, un destin de albinuţă, îngrijeşte puii Clientidelor şi trăieşte un surd, latent şi nemanifestat conflict cu creativii".
"Am vrut să explicăm puţin din domeniul pe care îl cunoaştem şi de ce nu, îl creăm făcând parte din el. Am fi putut realiza un dicţionar de termeni sec, o broşură de popularizare «ca la carte». Dar nu ne-ar fi reprezentat. N-am fi fost noi - creativi şi inovativi, reuşind să transmitem informaţii pe cât de serioase, pe atât de distractive", a declarat Roxana Memetea, Managing Partner Brandstalk.
"Nu este niciodată redundant să reaminteşti industriei de comunicare şi marketing cum funcţionează sistemul nervos al unei agenţii de publicitate. Iar dacă reuşeşti să o faci creativ şi cu umor, ai la îndemână un adevărat liant social şi un instrument de promovare eficient", a declarat Cristian Manafu, Managing Partner Evensys, după lectura atlasului.
Marian Enache, Creative Director Brandstalk, a descris atlasul ca o porţie de "advertainment - acea latură de entertainment a advertisingului", precizând că atlasul oferă un insight al industriei studenţilor care vor să intre în industria publicităţii.
...
Așteptăm totuși ediția a 2-a, revizuită și adăugită, care să cuprindă si modelele și procedurile de comunicare internă intr-o agentie: debrifingul si briful...
marți, aprilie 08, 2008
internet broadband
Internetul actual ar putea fi înlocuit în curând de un nou sistem caracterizat printr-o viteză de transmitere a datelor de 10.000 mai mare decât cea posibilă prin intermediul conexiunilor broadband.
Cercetătorii elveţieni au dezvoltat un înlocuitor "cu viteza fulgerului" pentru actualul internet, care va permite ca filmele şi cataloagele muzicale să fie descărcate de utilizatori în decurs de câteva secunde.
Inveţia ar putea semnala sfârşitul "ecranelor îngheţate" care apar atunci când computerele se blochează din cauza volumului mare de date pe care trebuie să îl proceseze.
Cel mai recent proiect dezvoltat de CERN, centrul de fizică moleculară care a dezvoltat internetul, este o reţea care poate oferi puterea necesară transmiterii de imagini soficticate, accesul instant la jocuri online cu sute de mii de jucători şi servicii de video-telefonie high definition la preţul unui apel local.
Până acum au fost instalate 55.000 de servere ale reţelei, numărul lor urmând să crească la 200.000 în următorii doi ani.
În Marea Britanie se află circa 8.000 de servere din noua reţea internet, ceea ce înseamnă că reţeaua va putea fi accesată în universităţi începând din această toamnă.
Cercetătorii elveţieni au dezvoltat un înlocuitor "cu viteza fulgerului" pentru actualul internet, care va permite ca filmele şi cataloagele muzicale să fie descărcate de utilizatori în decurs de câteva secunde.
Inveţia ar putea semnala sfârşitul "ecranelor îngheţate" care apar atunci când computerele se blochează din cauza volumului mare de date pe care trebuie să îl proceseze.
Cel mai recent proiect dezvoltat de CERN, centrul de fizică moleculară care a dezvoltat internetul, este o reţea care poate oferi puterea necesară transmiterii de imagini soficticate, accesul instant la jocuri online cu sute de mii de jucători şi servicii de video-telefonie high definition la preţul unui apel local.
Până acum au fost instalate 55.000 de servere ale reţelei, numărul lor urmând să crească la 200.000 în următorii doi ani.
În Marea Britanie se află circa 8.000 de servere din noua reţea internet, ceea ce înseamnă că reţeaua va putea fi accesată în universităţi începând din această toamnă.
Să mori din blogging
Stresul de a ţine la zi blog, sedentarismul, lipsa de somn şi o dietă alimentară nesănătoasă constituie o combinaţie potenţial letală care a început să facă victime pe internet.
În urmă cu două săptămâni, în Fort Lauderdale (Florida) a avut loc înmormântarea lui Russell Shaw, un prolific blogger american interesat de teme tehnologice, care a făcut brusc infarct la vârsta de 60 de ani.
În decembrie, un alt blogger, prieten al acestuia, Marc Orhant, a murit din cauza unui atac coronarian masiv.
Un al treilea, Om Malik, în vârstă de 41 de ani, a supravieţuit unui infarct căruia i-a căzut victimă în aceeaşi perioadă.
New York Times se întreabă dacă este vorba de cazuri izolate sau de vârful unui aisberg, amintind de lamentările altor bloggeri care au pierdut mult în greutate sau au devenit obezi, care suferă de insomnii sau cad epuizaţi cu capul pe tastatura computerului.
Tulburările acestea, poate chiar o boală în sine, sunt atribuite stresului apărut din cauza obligaţiei de a furniza un ciclul permanent de informaţii, într-un domeniu în care concurenţa este feroce. Bineînţeles că nu s-a dat un diagnostic oficial de deces prin blogging, iar morţile a câtorva dintre bloggeri nu sprijină teoria unei epidemii. De asemenea, nu s-a stabilit cu certitudine că stresul atribuit acestei practici le-a grăbit moartea. Însă prietenii, colegii şi rudele decedaţilor au început să-şi pună întrebări în legătură cu pericolele blogging-ului.
Unele dintre bloguri, apărute iniţial ca jurnale personale online, s-au transformat în ultimii ani în adevărate fluxuri de ştiri, care concurează cu media tradiţionale, mai ales în ceea ce priveşte veniturile ce pot decurge din reclame. Presiunea este enormă, mai ales pentru freelanceri, navigatori pe internet plătiţi.
"Încă nu am murit, dar voi sfârşi în curând în spital din cauza unei epuizări nervoase", a spus Michael Arrington, fondator şi director al TechCrunch, un blog popular despre noile tehnologii, care adună milioane de dolari din publicitate. Arrington, care a câştigat 15 kilograme în greutate în ultimii trei ani, atribuie insomniile de care suferă stresului provocat de blog. Bloggerii se plâng de multă vreme de consecinţele fizice ale muncii lor: a devenit chiar un laitmotiv ca aceştia să se plângă de oboseală cronică pentru că îşi petrec o bună parte din zi şi din noapte pentru a căuta informaţii noi. Mulţi bloggeri sunt plătiţi pe post, alţii pentru numărul de cititori.
Bloggerii îşi construiesc un public prin intermediul exclusivităţilor sau prin volumul de ştiri ori ambele. Viteza este cel mai important element în această meserie. Unele site-uri, precum Gawker Media, oferă bonusuri angajaţilor lor, de exemplu, dacă o anumită pagină a fost citită de 100.000 de ori într-o lună. Ştacheta se ridică, astfel încât, cu cât acesta scrie mai mult, cu atât câştigă mai mult.
New York Times spune că unii bloggeri ajung să câştige între 30.000 şi 70.000 de dolari pe an, în timp ce alţii ajung să obţină chiar şi cifre cu şase zerouri. Arrington a mărturisit pentru New York Times că, de multe ori, are "crize de anxietate" pentru că a pierdut o informaţie. Bloggerii au început să fie conştienţi de riscurile meseriei, astfel încât au început să facă schimb de sfaturi pentru supravieţuire.
În urmă cu o lună, pe Problogger.com, australianul Darren Rowse, care scrie pe mai multe bloguri, a oferit cititorilor săi un manual de supravieţuire: printre sfaturi se numără acela de a "tăia lanţurile scriiturii" şi "a se întoarce la scrisul ideilor în carneţele".
În urmă cu două săptămâni, în Fort Lauderdale (Florida) a avut loc înmormântarea lui Russell Shaw, un prolific blogger american interesat de teme tehnologice, care a făcut brusc infarct la vârsta de 60 de ani.
În decembrie, un alt blogger, prieten al acestuia, Marc Orhant, a murit din cauza unui atac coronarian masiv.
Un al treilea, Om Malik, în vârstă de 41 de ani, a supravieţuit unui infarct căruia i-a căzut victimă în aceeaşi perioadă.
New York Times se întreabă dacă este vorba de cazuri izolate sau de vârful unui aisberg, amintind de lamentările altor bloggeri care au pierdut mult în greutate sau au devenit obezi, care suferă de insomnii sau cad epuizaţi cu capul pe tastatura computerului.
Tulburările acestea, poate chiar o boală în sine, sunt atribuite stresului apărut din cauza obligaţiei de a furniza un ciclul permanent de informaţii, într-un domeniu în care concurenţa este feroce. Bineînţeles că nu s-a dat un diagnostic oficial de deces prin blogging, iar morţile a câtorva dintre bloggeri nu sprijină teoria unei epidemii. De asemenea, nu s-a stabilit cu certitudine că stresul atribuit acestei practici le-a grăbit moartea. Însă prietenii, colegii şi rudele decedaţilor au început să-şi pună întrebări în legătură cu pericolele blogging-ului.
Unele dintre bloguri, apărute iniţial ca jurnale personale online, s-au transformat în ultimii ani în adevărate fluxuri de ştiri, care concurează cu media tradiţionale, mai ales în ceea ce priveşte veniturile ce pot decurge din reclame. Presiunea este enormă, mai ales pentru freelanceri, navigatori pe internet plătiţi.
"Încă nu am murit, dar voi sfârşi în curând în spital din cauza unei epuizări nervoase", a spus Michael Arrington, fondator şi director al TechCrunch, un blog popular despre noile tehnologii, care adună milioane de dolari din publicitate. Arrington, care a câştigat 15 kilograme în greutate în ultimii trei ani, atribuie insomniile de care suferă stresului provocat de blog. Bloggerii se plâng de multă vreme de consecinţele fizice ale muncii lor: a devenit chiar un laitmotiv ca aceştia să se plângă de oboseală cronică pentru că îşi petrec o bună parte din zi şi din noapte pentru a căuta informaţii noi. Mulţi bloggeri sunt plătiţi pe post, alţii pentru numărul de cititori.
Bloggerii îşi construiesc un public prin intermediul exclusivităţilor sau prin volumul de ştiri ori ambele. Viteza este cel mai important element în această meserie. Unele site-uri, precum Gawker Media, oferă bonusuri angajaţilor lor, de exemplu, dacă o anumită pagină a fost citită de 100.000 de ori într-o lună. Ştacheta se ridică, astfel încât, cu cât acesta scrie mai mult, cu atât câştigă mai mult.
New York Times spune că unii bloggeri ajung să câştige între 30.000 şi 70.000 de dolari pe an, în timp ce alţii ajung să obţină chiar şi cifre cu şase zerouri. Arrington a mărturisit pentru New York Times că, de multe ori, are "crize de anxietate" pentru că a pierdut o informaţie. Bloggerii au început să fie conştienţi de riscurile meseriei, astfel încât au început să facă schimb de sfaturi pentru supravieţuire.
În urmă cu o lună, pe Problogger.com, australianul Darren Rowse, care scrie pe mai multe bloguri, a oferit cititorilor săi un manual de supravieţuire: printre sfaturi se numără acela de a "tăia lanţurile scriiturii" şi "a se întoarce la scrisul ideilor în carneţele".
luni, aprilie 07, 2008
Apple și Big Apple
Apple a depus o plângere oficială împotriva cererii de marcă formulate de administraţia metropolei New York pentru un nou logo "Big Apple", argumentând că design-ul acestuia este prea apropiat de simbolul arhi-cunoscut al companiei fabricante de computere.
Apple a precizat că simbolul utilizat pentru iniţiativa "GreeNYC" a municipalităţii metropolei americane, care promovează un comportament eco-friendly şi îndeamnă la reciclarea produselor, seamănă extrem de mult cu propriul său logo.
Plângerea depusă de fabricantul celebrului iPod la US Patent and Trademark Office menţionează că logo-ul oraşului New York va genera "confuzie în rândul consumatorilor de natură să aducă daune" companiei Apple prin "determinarea unei diluări a distinctivităţii" mărcii companiei.
Noul simbol "Big Apple" a cărui înregistrare este solicitată de metropola New York îmbină două simboluri ale infinitului, similare cifrei 8, înscrise în imaginea unui măr care are codiţă şi o frunză.
Organizaţia pentru turism a oraţului New York, NYC & Company, a depus cererea de înregistrare a mărcii în mai 2007 şi a început să folosească logo-ul în print, pe TV, online şi pe taxiuri în cadrul unei campanii prin care le cere new-yorkezilor să reducă poluarea şi emisiile de gaze cu efect de seră.
Apple a contestat cererea de înregistrare a mărcii în ianuarie, însă autorităţile din New York au protestat faţă de acţiunea Apple, precizând că societatea lui Steve Jobs merge prea departe cu protecţia logo-ului.
"Credem că design-ul «infinit» al mărului şi misiunea sa de a spori gradul de conştientizare a necesităţii protecţiei mediului sunt unice şi distincte şi nu afectează logo-ul brandului de computere Apple", a declarat un purtător de cuvânt al NYC&Company.
marți, aprilie 01, 2008
Abonați-vă la:
Postări (Atom)