Incultură în audiovizual

Greşelile de ortografie, punctuaţie şi lipsa acordului sunt printre cele mai întâlnite erori în exprimarea jurnaliştilor din audiovizual, arată "Raportul asupra calităţii limbii române în audiovizual", prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, de membrii Institutului de Lingvistică şi CNA.
Pentru realizarea celui de-al treilea "Raport asupra calităţii limbii române din audiovizual", iniţiativă a Consiliului Naţional al Audiovizualului, în parteneriat cu Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", au fost monitorizate, în perioada 1-21 martie, şase posturi de radio - Radio România Actualităţi, Europa FM, Radio InfoPro, Radio România Cultural, Antena Satelor şi Radio Guerilla - şi 12 posturi de televiziune - TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV, OTV şi N24.
Echipa de cercetători a efectuat 330 de ore de monitorizare, care au vizat în special trasmisiunile din prime time, emisiunile de ştiri şi de dezbateri.
Unele dintre cele mai dese greşeli înregistrate în urma monitorizării, în textele scrise (titrări, crawluri), sunt cele de ortografie şi punctuaţie, printre care se numără absenţa cratimei ("şi ma lovit" - Prima TV, 21 martie), introducerea greşită a cratimei ("Lăsa-ţi, domnule, să vadă cum e aici!" - Antena 1, 11 martie; "Lăsa-ţi gura! - Antena 1, 11 martie), scrierea secvenţei finale i/ii/iii ("copii săi" - TVR 1, 7 martie; "banii noştrii" - Antena 1, 11 martie; "angajaţii noştrii" - Antena 1, 19 martie).
În plus, printre erorile de punctuaţie au fost amintite lipsa virgulei ("Jerod cum stăm?" - Prima TV, 5 martie; "Sărut mâna mamă" - Naţional TV, 18 martie; "Şi eu ce fac Mircea" - Pro TV, 15 martie; "Şefu' veniţi să vă uitaţi!" - Pro TV, 19 martie), apariţia virgulei între subiect şi predicat - "Direcţia Naţională Anticorupţie, încalcă legea, sprijinită de organele superioare" (OTV, 7 martie). De asemenea, în pronunţie, persistă erorile în citirea literei "x" - "ecsecutare" (Naţional TV, 3 martie), "ecsemplu" (OTV, 4 martie), "ecsistă" (OTV, 4 martie), "ecserciţiile" (Antena 3, 12 martie)", precum şi alte pronunţii greşite: "colega mea, reporter de servici" (Radio România Actualităţi, 20 martie), "A fost dat afară pe uşe" (OTV, 13 martie), "şaptisprezece" (Antena 1), "Ce repercursiuni va avea pentru ţara noastră" (B1 TV, 2 martie).
Și dezacordurile se numără printre cele mai des întâlnite greşeli de sintaxă. Astfel, potrivit cercetătorilor, au fost înregistrate greşeli precum: "Ce-s cu fiţele astea de doi lei?" (OTV, 6 martie), "cu siguranţă va fi unul dintre subiectele care va fi pe larg dezbătut" (Realitatea TV, 16 martie), "Alături de Statele Unite, Rusia şi Europa, al cărui laborator a fost instalat" (NaţionalTV, 14 martie), "aderaţi la un grup a cărei ideologie..." (Info Pro, 7 martie), "locuitorii a doisprezece ţări, printre care şi România" (Radio Guerrilla, 7 martie), "S-a născut la orele doisprezece" (B1 TV, 5 martie). Printre erorile de sintaxă se află şi omiterea prepoziţiei "pe" - "un dosar care îl cunosc" (B1 TV, 5 martie), "preţurile care le puneau ei în plus" (RTV, 6 martie), "la datele care le aveţi" (OTV, 2 martie), greşeală întâlnită şi la Antena Satelor (12 martie), Antena 3 (11 martie), TVR 2 (12 martie) şi TVR 1 (5 martie).
Totodată, datele prezentate în raport evidenţiază, în continuare, prezenţa pleonasmelor în exprimarea jurnalistică: "Un refren care poate fi posibil" (Radio România Actualităţi, 13 martie), "detalii şi multe alte amănunte în câteva minute" (Pro TV, 6 martie), "Mai repetaţi-l odată, vă rog, telefonul!" (Antena Satelor, 5 martie), "A găsit poşeta abandonată, dar însă era goală" (Antena 1, 19 martie).
"Sperăm ca din aproape în aproape să obţinem o calitate mai bună a limbii române în audiovizual. La o primă vedere, numărul greşelilor pare a fi mai mic, în schimb unele greşeli se repetă în ciuda avertizărilor anterioare. Vom face tot ce ţine de CNA, în limita legii, pentru a asigura o bună calitate a limbii în audiovizual", a declarat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.
De asemenea, academicianul Marius Sala, directorul Institutului de Lingvistică, a propus realizarea unei broşuri care să cuprindă rezultatele monitorizărilor efectuate de Institutul de Lingvistică şi CNA, urmând ca aceasta să fie distribuită în şcoli. "Cred că impactul acestei iniţiative ar fi mult mai mare dacă vom da curs realizării unei broşuri care să cuprindă toate erorile din audiovizual, care să fie distribuită în şcolile din România", a precizat academicianul Marius Sala.
Primul raport a fost publicat în decembrie 2007, în urma monitorizărilor realizate în perioada 15 octombrie - 25 noiembrie, iar al doilea, pe 31 ianuarie, monitorizările fiind realizate în perioada 26 noiembrie - 11 decembrie.