Orange lansează conceptul Share Box şi pe internet, la adresa www.sharebox.ro, la un an de la lansarea serviciului de conţinut generat de utilizatori pe portalul wap Orange World.
Share Box este actualmente un serviciu convergent de content sharing, care le oferă utilizatorilor - clienţi Orange sau nu - posibilitatea de a încărca imagini şi videoclipuri pe care ulterior le pot vizualiza, comenta şi vota online, la adresa www.sharebox.ro, cât şi în Orange World pe wap, de pe telefonul mobil.
Acest serviciu de tip web 2.0 este caracterizat de interactivitate, fiind orientat către tineri şi persoanele interesate de site-uri de tip "user generated content", reţele de socializare online şi blogging.
Transmiterea conţinutului de pe telefonul mobil se realizează simplu şi rapid, prin MMS, la numărul 667 (tarif standard).
În plus, utilizatorii vor putea vota, administra sau comenta toate materialele publicate în cadrul serviciului Share Box. În plus, videoclipurile din Share Box vor putea fi postate de utilizatori şi pe propriile site-uri.
Conţinuturile din Share Box vor fi moderate, pentru a se evita publicarea de videoclipuri şi fotografii care ar putea aduce prejudicii unor persoane fizice sau juridica sau care ar putea încălca drepturile de autor.
marți, februarie 05, 2008
luni, februarie 04, 2008
Tempo PR => Rogalski Grigoriu Public Relations
Departamentul de PR al agenţiei de publicitate Tempo Advertising devine Rogalski Grigoriu Public Relations, companie de PR de sine stătătoare, structura de acţionariat fiind formată din Eliza Rogalski, Dragoş Grigoriu, Vlad Grigoriu, Simona Dan şi Florina Vărzariu.
Eliza Rogalski a declarat că deşi există o împărţire clară a acţionariatului, aceasta poate fi schimbată.
"Structura de parteneriat este deschisă. Pot fi cooptaţi şi alţi oameni", a subliniat Rogalski, Managing Partner al Rogalski Grigoriu.
Având un capital intelectual şi uman important, format din 15 consultanţi specializaţi prin Chartered Institute for Public Relations (CIPR), Rogalski Grigoriu îşi va continua dezvoltarea propriului portofoliu de clienţi şi expertiza de PR.
"Suntem prima agenţie de PR din România care îşi fundamentează recomandările pe un set de cunoştinţe validate la nivel internaţional de către CIPR. Aceste principii de lucru ne-au ajutat atât intern – prin organizarea în jurul unor arii de practică – healthcare, consumer, business-to-business, financial, real estate, retail, litigation PR, crisis & issues management şi interactive PR – dar şi în calitatea serviciului pe care îl livrăm clienţilor – şi aici mă refer nu doar la clienţii de business, ci şi la clienţii de informaţie – jurnaliştii cu care lucrăm în fiecare zi. Acum zece ani ne-am asumat o promisiune – aceea de a crea leadership, pe care o continuăm sub o nouă identitate. Avem resurse complete pentru a merge mai departe pe acest drum", a declarat Rogalski.
"N-am vrut să se numească Tempo PR pentru că Tempo este o agenţie de publicitate, iar noi am vrut să facem o declaraţie de independenţă. Piaţa ştie cine suntem noi, ne cunoaşte, de aici şi alegerea numelui", a adăugat ea. "Înfiinţarea acestei companii este primul demers de individualizare a competenţelor dezvoltate de Tempo în ultimii 12 ani. Specializarea vine firesc odata cu creşterea cerinţelor unei pieţe mature de PR, la dezvoltarea căreia contribuim de 10 ani, şi cu atingerea unui grad de maturitate profesională a echipei conduse de Simona şi Eliza. În continuare, atenţia noastră se îndreaptă spre un produs de comunicare integrat, la care noi credem că o companie individual administrată poate contribui mai bine decât un departament", susţine Dragoş Grigoriu, preşedinte Tempo.
Echipa Rogalski Grigoriu şi-a creat instrumente proprii de planning – Harta Influenţelor – care identifică toate categoriile de public ţintă şi natura influenţelor dintre aceştia, Matricea de Comunicare - care permite integrarea tuturor publicurilor ţintă într-un singur plan de comunicare sau Benchmarking – care permite estimarea unor rezultate ale campaniilor de PR încă din momentul planificării lor. "În 2007 am înregistrat o dublare a portofoliului de clienţi, reflectată şi în creşterea de 150% în fee-uri şi în dublarea echipei. Am încheiat anul cu fee-uri facturate de 500.000 de euro, ceea ce, pentru un departament de PR într-o agenţie, e chiar un succes. Am început să lucrăm pentru clienţi care au venit direct la noi pentru că le-am fost recomandaţi de ziarişti sau de alţi clienţi. A fost un an de excepţie şi avem toate premisele să continuăm astfel", a mai precizat Rogalski.
Echipa de PR a fost creată acum 10 ani, când a început să lucreze pentru Tuborg – client alături de care a câştigat şi primul său aur la Romanian PR Award, în 2005. Anii 2006 şi 2007 au continuat cu "Biosecurizat", pentru Agricola Bacău, premiată cu aur la Romanian PR Award în 2006 şi aur la SABRE European Awards în 2007 pentru cea mai bună campanie de crisis management, campania "Cu drag, pentru tine", derulată pentru lansarea Laptelui Proaspăt de la Danone – premiată cu aur de Asociaţia Internaţională de Relaţii Publice în 2007 pentru cea mai bună lansare de produs din lume şi argint la Romanian PR Award 2006.
Agenţia de PR Rogalski Grigoriu are o echipă de 15 consultanţi cu studii CIPR şi un portofoliu care cuprinde în acest moment 16 clienţi – Agricola Bacău, Atlas Corporation, Băneasa Investments, BSG, BSR, Boom, Carlsrom Beverage, Cetelem, Deloitte Romania, Franke Romania, LaborMed Pharma, Millennium Bank, New Kopel Sixt, Ocif Group, Petrom, Tassullo şi Tuborg Romania.
patru februarie...
S-au iubit ai mei, bineînţeles că s-au iubit ai mei.
Din această pricină, acuma la patruzeci şi patru de ani, şchioapăt puţin.
Am găsit o toantă care ţine la mine.
Și ştiţi de unde ştiu că ţine la mine? Mi-a spălat cămaşa.
nichita
... ... ... ...
Din această pricină, acuma la patruzeci şi patru de ani, şchioapăt puţin.
Am găsit o toantă care ţine la mine.
Și ştiţi de unde ştiu că ţine la mine? Mi-a spălat cămaşa.
nichita
... ... ... ...
vineri, februarie 01, 2008
Incultura la radio și TV
Lipsa acordului şi pleonasmele sunt printre cele mai întâlnite erori în exprimarea jurnaliştilor din audiovizual, arată "Raportul asupra calităţii limbii române în audiovizual", prezentat, joi, într-o conferinţă de presă, de membrii Institutului de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti" şi CNA.
Pentru realizarea "Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual", iniţiativă a CNA, în parteneriat cu Institutul de lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", au fost monitorizate şase posturi de radio - Radio România Actualităţi, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro - şi 12 posturi de televiziune - TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Acasă TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV şi OTV.
Echipa de cercetători a efectuat 180 de ore de monitorizare, care au vizat în special trasmisiunile din prime time, emisiunile de ştiri şi de dezbateri.
Una din greşelile înregistrate în urma monitorizării, la diferite posturi de televiziune, a fost dezacordul între subiect şi predicat: "Cât de efemeră este gloria şi puterea" (Realitatea TV, 10 decembrie), "Aşa cum şi-a dorit Mazilu şi compania" (Naţional TV, 27 noiembrie), "Gala premiilor Nobel au loc în Norvegia" (OTV, 10 decembrie).
Alte dezacorduri întâlnite sunt cele între adjective - "Ar fi un lucru bun, dar nu atât de bun ar fi această soluţie" (Antena 3, 11 decembrie), dezacordul unor pronume sau adjective pronominale - "mama Adelei Popescu, omul căreia îi dăruieşte iubirea ei infinită" (Acasă TV, 30 noiembrie), "Paradoxal, Ministerul de Finanţe nu este interesat..., singura lor grijă fiind..." (Realitatea TV, 29 noiembrie), dezacordul articolelor "a", "al", "ai", "ale" - "având un efect de înmuiere al pielii" (B1 TV, 30 noiembrie), "în cadrul acestei întrevederi sau a unei convorbiri telefonice" (Antena 3, 3 decembrie). Cele mai multe dezacorduri au fost înregistrate, în perioada monitorizată, la posturile Realitatea TV (11), Antena 3 (7) şi Naţional TV (7).
De asemenea, pleonasmele se numără printre cele mai des întâlnite greşeli de lexic şi semantică din audiovizual. Astfel, potrivit cercetătorilor, au fost înregistrate greşeli precum: "calităţi pozitive" (Antena 3, 2 decembrie), "a şi-nceput deja" (Kiss FM, 27 noiembrie), "Sunt recunoscute ca fiind drept cele mai bune" (Europa FM, 27 noiembrie), "Poate fi o potenţială victimă" (Naţional TV, 27 noiembrie), "Cu marile metropole europene" (TVR Cultural, 9 decembrie), "procentul a ajuns la 33%" (TVR 1, 6 noiembrie), " Astfel, proiectele de viitor sunt realizate prin..." (TVR Cultural, 3 decembrie).
Au fost înregistrate şi greşeli de scriere (în titraje sau crawl-uri) - "PD şi PLD crează un nou partid politic" (Antena 3, 3 decembrie), "Hai încă odată!" (Pro TV, 4 decembrie), "tenismanul" (Antena 3, 2 decembrie), "E oprit trenul Personal Bucureşti-Piteşti" (Realitatea TV, 6 decembrie), "aduşi în Italia de anumiţi membrii ai organizaţiei" (Pro TV, 11 decembrie).
Totodată, datele prezentate în raport evidenţiază excesul de elemente colocvial-argotice: "Când apare un analist la televizor, toată lumea pune botu'" (Radio 21, 11 decembrie), "Să claxonăm până dă benga în ei" (Antena 1, 4 decembrie), "Dacă îmi bag şi eu o pilă la tine, mi-o dă şi mie?" (Pro TV, 29 noiembrie), "Toată lumea mă freacă la cap cu filmuleţul" (Antena 1, 29 noiembrie), "Aşa cum a făcut şi Cioroianu, înainte să dea cu mucii în fasole" (Antena 1, 27 noiembrie).
În plus, raportul subliniază şi utilizarea stilului "relaxat" în emisiunile TV şi radio: "şaiştrei de milioane" (Kiss FM, 27 noiembrie), "Steaua pleacă cu şansa a paişpea" (Pro FM, 11 decembrie), "Vă place să vă conversaţi" (Pro TV, 2 decembrie), "Măcar în ultima parte a emisiunii să ne mai râdem" (Antena 1, 6 decembrie).
Membrii CNA şi cei ai Institutului de Lingvistică au susţinut necesitatea unei monitorizări continue a limbajului din audiovizual, concretizată prin încheierea unui nou contract de colaborare între cele două instituţii.
"Am semnat un nou contract cu Institutul de Lingvistică, în valoare de 10.000 de euro, care poate deveni un instrument de lucru pentru jurnalişti, prin care îşi pot îmbunătăţi exprimarea şi pot contribui la un audiovizual civilizat", a declarat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.
Noul "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual" a fost realizat în perioada 26 noiembrie - 11 decembrie, fiind cel de-al doilea studiu realizat de CNA în parteneriat cu Institutul de Lingvistică al Academiei Române.
Primul raport a fost publicat în decembrie 2007, în urma monitorizărilor realizate în perioada 15 octombrie - 25 noiembrie.
Pentru realizarea "Raportului asupra calităţii limbii române din audiovizual", iniţiativă a CNA, în parteneriat cu Institutul de lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al.Rosetti", au fost monitorizate şase posturi de radio - Radio România Actualităţi, Kiss FM, Europa FM, Pro FM, Radio 21, Radio InfoPro - şi 12 posturi de televiziune - TVR 1, Antena 1, Pro TV, Realitatea TV, Acasă TV, Prima TV, TVR 2, TVR Cultural, Naţional TV, Antena 3, B1 TV şi OTV.
Echipa de cercetători a efectuat 180 de ore de monitorizare, care au vizat în special trasmisiunile din prime time, emisiunile de ştiri şi de dezbateri.
Una din greşelile înregistrate în urma monitorizării, la diferite posturi de televiziune, a fost dezacordul între subiect şi predicat: "Cât de efemeră este gloria şi puterea" (Realitatea TV, 10 decembrie), "Aşa cum şi-a dorit Mazilu şi compania" (Naţional TV, 27 noiembrie), "Gala premiilor Nobel au loc în Norvegia" (OTV, 10 decembrie).
Alte dezacorduri întâlnite sunt cele între adjective - "Ar fi un lucru bun, dar nu atât de bun ar fi această soluţie" (Antena 3, 11 decembrie), dezacordul unor pronume sau adjective pronominale - "mama Adelei Popescu, omul căreia îi dăruieşte iubirea ei infinită" (Acasă TV, 30 noiembrie), "Paradoxal, Ministerul de Finanţe nu este interesat..., singura lor grijă fiind..." (Realitatea TV, 29 noiembrie), dezacordul articolelor "a", "al", "ai", "ale" - "având un efect de înmuiere al pielii" (B1 TV, 30 noiembrie), "în cadrul acestei întrevederi sau a unei convorbiri telefonice" (Antena 3, 3 decembrie). Cele mai multe dezacorduri au fost înregistrate, în perioada monitorizată, la posturile Realitatea TV (11), Antena 3 (7) şi Naţional TV (7).
De asemenea, pleonasmele se numără printre cele mai des întâlnite greşeli de lexic şi semantică din audiovizual. Astfel, potrivit cercetătorilor, au fost înregistrate greşeli precum: "calităţi pozitive" (Antena 3, 2 decembrie), "a şi-nceput deja" (Kiss FM, 27 noiembrie), "Sunt recunoscute ca fiind drept cele mai bune" (Europa FM, 27 noiembrie), "Poate fi o potenţială victimă" (Naţional TV, 27 noiembrie), "Cu marile metropole europene" (TVR Cultural, 9 decembrie), "procentul a ajuns la 33%" (TVR 1, 6 noiembrie), " Astfel, proiectele de viitor sunt realizate prin..." (TVR Cultural, 3 decembrie).
Au fost înregistrate şi greşeli de scriere (în titraje sau crawl-uri) - "PD şi PLD crează un nou partid politic" (Antena 3, 3 decembrie), "Hai încă odată!" (Pro TV, 4 decembrie), "tenismanul" (Antena 3, 2 decembrie), "E oprit trenul Personal Bucureşti-Piteşti" (Realitatea TV, 6 decembrie), "aduşi în Italia de anumiţi membrii ai organizaţiei" (Pro TV, 11 decembrie).
Totodată, datele prezentate în raport evidenţiază excesul de elemente colocvial-argotice: "Când apare un analist la televizor, toată lumea pune botu'" (Radio 21, 11 decembrie), "Să claxonăm până dă benga în ei" (Antena 1, 4 decembrie), "Dacă îmi bag şi eu o pilă la tine, mi-o dă şi mie?" (Pro TV, 29 noiembrie), "Toată lumea mă freacă la cap cu filmuleţul" (Antena 1, 29 noiembrie), "Aşa cum a făcut şi Cioroianu, înainte să dea cu mucii în fasole" (Antena 1, 27 noiembrie).
În plus, raportul subliniază şi utilizarea stilului "relaxat" în emisiunile TV şi radio: "şaiştrei de milioane" (Kiss FM, 27 noiembrie), "Steaua pleacă cu şansa a paişpea" (Pro FM, 11 decembrie), "Vă place să vă conversaţi" (Pro TV, 2 decembrie), "Măcar în ultima parte a emisiunii să ne mai râdem" (Antena 1, 6 decembrie).
Membrii CNA şi cei ai Institutului de Lingvistică au susţinut necesitatea unei monitorizări continue a limbajului din audiovizual, concretizată prin încheierea unui nou contract de colaborare între cele două instituţii.
"Am semnat un nou contract cu Institutul de Lingvistică, în valoare de 10.000 de euro, care poate deveni un instrument de lucru pentru jurnalişti, prin care îşi pot îmbunătăţi exprimarea şi pot contribui la un audiovizual civilizat", a declarat Răsvan Popescu, preşedintele CNA.
Noul "Raport asupra calităţii limbii române în audiovizual" a fost realizat în perioada 26 noiembrie - 11 decembrie, fiind cel de-al doilea studiu realizat de CNA în parteneriat cu Institutul de Lingvistică al Academiei Române.
Primul raport a fost publicat în decembrie 2007, în urma monitorizărilor realizate în perioada 15 octombrie - 25 noiembrie.
Practicile comerciale sancționabile
Prezentarea de informaţii false, ameninţarea consumatorilor sau exploatarea slăbiciunilor acestora vor fi sancţionate de Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, începând cu 1 februarie, potrivit Legii 363/2007, care combate practicile incorecte ale comercianţilor.
În cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile, consumatorii pot fie să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), fie să iniţieze acţiuni în justiţie împotriva comercianţilor care au săvârşit sau sunt susceptibili de practici comerciale incorecte, potrivit actului normativ.
Dacă practicile comerciale incorecte sunt dovedite, operatorii economici vor plăti o amendă cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de lei, în unele cazuri mergând până la suspendarea activităţii.
Legea defineşte două tipuri de practici comerciale incorecte, respectiv înşelătoare şi agresive.
O practică comercială este înşelătoare atunci când conţine informaţiile false sau are ca scop inducerea în eroare a consumatorului, determinându-l să ia o decizie pe care în alte condiţii nu ar fi luat-o.
Practicile pot fi, de asemenea, înşelătoare şi dacă informaţiile referitoare la caracteristicile şi preţul produsului, necesitatea service-ului şi drepturile consumatorului sunt corecte, dar se creează o confuzie cu un alt produs, marcă sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.
Exemple de pratici înşelătoare sunt afişarea de către comerciant, în cazul în care nu este adevărat, a unui certificat sau a unei mărci de calitate pentru care nu a obţinut autorizaţia necesară sau afirmarea că o firmă sau un produs au fost agreate sau autorizate de un organism public sau privat.
Crearea impresiei că un produs poate fi în mod legal vândut în situaţia în care acest lucru nu este posibil sau prezentarea drepturilor garantate consumatorilor de lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului sunt considerate şi ele practici înşelătoare.
Falsa afirmaţie că produsul poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii sau promovarea unui produs care se aseamană cu un articol fabricat de alt producător, astfel încât consumatorul să creadă ca produsul este cel cu care se aseamănă, sunt considerate tot practici comerciale înşelătoare.
Practicile agresive presupun acţiuni de constrângere, legea menţionând ameninţările, utilizarea forţei fizice şi hărţuirea. Dacă vânzătorul exploatează o vulnerabilitate a cumpărătorului, acesta poate fi acuzat, de asemenea, de practică agresivă.
Exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la produs, este unul dintre elementele de care se ţine seama atunci când o practică este considerată agresivă.
Totodată, impunerea unor obstacole, neprevăzute în contract, care să împiedice consumatorul să rezilieze contractul sau să apeleze la alt comerciant, sunt sancţionate, la fel ca ameninţarea cumpărătorului cu măsuri care nu pot fi luate în mod legal.
Exemple de practici agresive sunt informarea explicită a consumatorului că, dacă nu cumpără un anumit produs, comerciantul îşi va pierde slujba sau mijloacele de trai, sau crearea impresiei că persoana care cumpără un produs va beneficia de un premiu, deşi acesta nu există sau acordarea lui presupune un cost suplimentar.
Totodată, firmele nu au voie să includă în reclame îndemnuri directe adresate copiilor pentru a cumpăra anumite produse sau pentru a-şi convinge părinţii să cumpere respectivele produse. Dacă nu răspunde în mod repetat la corespondeţa prin care un cumpărător îşi cere în mod pertiment drepturile contractuale, firma va fi sancţionată. Crearea impresiei consumatorului că nu poate părăsi sediul comerciantului până când nu se întocmeşte un contract şi efectuarea personală de vizite la locuinţa consumatorului, ignorând solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se întoarce, cu excepţia situaţiilor legitime şi în măsura justificată, pentru punerea în aplicare a unei obligaţii contractuale, constituie şi ele practici comerciale agresive.
ANPC a anunţat în cursul lunii ianuarie că îi va sancţiona extrem de dur pe operatorii economici care influenţează consumatorii să ia decizia de a cumpăra un produs pe care nu l-ar achiziţiona dacă ar fi fost în cunoştinţă de cauză.
Preşedintele ANPC Dan Vlaicu a numit atunci ca practici incorecte publicitatea - capcană, falsele oferte "gratuite", îndemnurile directe adresate copiilor de a cumpăra anumite produse sau de a-şi convinge părinţii să le cumpere, practica de a crea consumatorilor falsa impresie că au câştigat un premiu în condiţiile în care nu există niciun premiu.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care un operator economic apreciază că a fost sancţionat incorect de un inspector al Autorităţii, dar, potrivit noii legi, nu se poate adresa instanţei, Dan Vlaicu a explicat că abaterile trecute pe "lisa neagră" sunt foarte clare, astfel că nu lasă loc de interpretare.
În cazul în care consideră că le-au fost încălcate drepturile, consumatorii pot fie să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului (ANPC), fie să iniţieze acţiuni în justiţie împotriva comercianţilor care au săvârşit sau sunt susceptibili de practici comerciale incorecte, potrivit actului normativ.
Dacă practicile comerciale incorecte sunt dovedite, operatorii economici vor plăti o amendă cuprinsă între 3.000 şi 30.000 de lei, în unele cazuri mergând până la suspendarea activităţii.
Legea defineşte două tipuri de practici comerciale incorecte, respectiv înşelătoare şi agresive.
O practică comercială este înşelătoare atunci când conţine informaţiile false sau are ca scop inducerea în eroare a consumatorului, determinându-l să ia o decizie pe care în alte condiţii nu ar fi luat-o.
Practicile pot fi, de asemenea, înşelătoare şi dacă informaţiile referitoare la caracteristicile şi preţul produsului, necesitatea service-ului şi drepturile consumatorului sunt corecte, dar se creează o confuzie cu un alt produs, marcă sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.
Exemple de pratici înşelătoare sunt afişarea de către comerciant, în cazul în care nu este adevărat, a unui certificat sau a unei mărci de calitate pentru care nu a obţinut autorizaţia necesară sau afirmarea că o firmă sau un produs au fost agreate sau autorizate de un organism public sau privat.
Crearea impresiei că un produs poate fi în mod legal vândut în situaţia în care acest lucru nu este posibil sau prezentarea drepturilor garantate consumatorilor de lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului sunt considerate şi ele practici înşelătoare.
Falsa afirmaţie că produsul poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii sau promovarea unui produs care se aseamană cu un articol fabricat de alt producător, astfel încât consumatorul să creadă ca produsul este cel cu care se aseamănă, sunt considerate tot practici comerciale înşelătoare.
Practicile agresive presupun acţiuni de constrângere, legea menţionând ameninţările, utilizarea forţei fizice şi hărţuirea. Dacă vânzătorul exploatează o vulnerabilitate a cumpărătorului, acesta poate fi acuzat, de asemenea, de practică agresivă.
Exploatarea de către comerciant a unei situaţii nefericite sau a unei circumstanţe speciale, de o asemenea gravitate încât afectează raţionamentul consumatorului mediu şi de care comerciantul este conştient, în scopul influenţării deciziei consumatorului cu privire la produs, este unul dintre elementele de care se ţine seama atunci când o practică este considerată agresivă.
Totodată, impunerea unor obstacole, neprevăzute în contract, care să împiedice consumatorul să rezilieze contractul sau să apeleze la alt comerciant, sunt sancţionate, la fel ca ameninţarea cumpărătorului cu măsuri care nu pot fi luate în mod legal.
Exemple de practici agresive sunt informarea explicită a consumatorului că, dacă nu cumpără un anumit produs, comerciantul îşi va pierde slujba sau mijloacele de trai, sau crearea impresiei că persoana care cumpără un produs va beneficia de un premiu, deşi acesta nu există sau acordarea lui presupune un cost suplimentar.
Totodată, firmele nu au voie să includă în reclame îndemnuri directe adresate copiilor pentru a cumpăra anumite produse sau pentru a-şi convinge părinţii să cumpere respectivele produse. Dacă nu răspunde în mod repetat la corespondeţa prin care un cumpărător îşi cere în mod pertiment drepturile contractuale, firma va fi sancţionată. Crearea impresiei consumatorului că nu poate părăsi sediul comerciantului până când nu se întocmeşte un contract şi efectuarea personală de vizite la locuinţa consumatorului, ignorând solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se întoarce, cu excepţia situaţiilor legitime şi în măsura justificată, pentru punerea în aplicare a unei obligaţii contractuale, constituie şi ele practici comerciale agresive.
ANPC a anunţat în cursul lunii ianuarie că îi va sancţiona extrem de dur pe operatorii economici care influenţează consumatorii să ia decizia de a cumpăra un produs pe care nu l-ar achiziţiona dacă ar fi fost în cunoştinţă de cauză.
Preşedintele ANPC Dan Vlaicu a numit atunci ca practici incorecte publicitatea - capcană, falsele oferte "gratuite", îndemnurile directe adresate copiilor de a cumpăra anumite produse sau de a-şi convinge părinţii să le cumpere, practica de a crea consumatorilor falsa impresie că au câştigat un premiu în condiţiile în care nu există niciun premiu.
Întrebat ce se va întâmpla în cazul în care un operator economic apreciază că a fost sancţionat incorect de un inspector al Autorităţii, dar, potrivit noii legi, nu se poate adresa instanţei, Dan Vlaicu a explicat că abaterile trecute pe "lisa neagră" sunt foarte clare, astfel că nu lasă loc de interpretare.
RoBlogFest 2008
Roblogfest se pregăteşte de debut pentru ediţia 2008, urmând ca perioada de nominalizare a celor mai bune bloguri româneşti să înceapă la 1 februarie, iar premiile să fie decernate pe 14 martie, potrivit blog-ului competiţiei.
La Roblogfest 2008 - ediţia a treia, organizată la iniţiativa lui Dragoş Novac -, există două categorii principale în care pot fi nominalizate bloguri şi anume una supusă votului popular şi una jurizată.
La categoria "Popular", blogurile care se înscriu în competiţie vor concura la secţiunile: cel mai bun blog personal, cel mai bun blog colectiv, cel mai bun blog nou, cel mai bine scris blog, cel mai bun blog de divertisment, cel mai bun blog de muzică, cel mai bun blog de sport şi cel mai bun blog.
La categoria în care blogurile înscrise vor fi notate şi premiate de un juriu se vor acorda distincţiile cel mai bun blog foto, cel mai bun blog cultural, cel mai bun blog despre design / creaţie, cel mai bun blog despre politica, cel mai bun blog despre business/tehnologie, cel mai bun blog despre media / advertising, cel mai bun blog de companie şi cel mai bun blog.
Anul acesta, blogurile pe tematică muzicală, sportivă sau de divertisment sunt subiectiv de interpretat, de aceea vor fi supuse votului popular. Pe de alta parte, combinarea categoriilor media & advertising şi business & tehnologie s-a făcut pentru că nu există un număr mare de bloguri pe categorie şi concurenţa este benefică.
Anul acesta, la Roblogfest nu se mai premiază "cel mai bun design de blog" pentru că 95% din bloguri folosesc designuri care nu le aparţin sau care au fost supuse unor modificări minore. În cazul votului popular, se va lua în calcul numărul de voturi primite de blogurile intrate în concurs, în timp ce votul jurizat va lua în calcul o serie de criterii care vor constitui o medie ponderată în calcularea clasamentului final.
Criteriile de jurizare se vor anunţa o dată cu componenţa juriului.
Voturile şi nominalizările în cadrul Roblogfest se pot face de către oricine îşi face cont pe site-ul competiţiei(http://roblogfest.ro/), începând de vineri, 1 februarie 2008. La ediţia de anul trecut a Roblogfest au fost înscrise în total 1.446 de propuneri de bloguri la cele 15 categorii ale concursului.
Dintre câştigătorii din 2007 au făcut parte jurnalul online Vis Urât, care a câştigat cinci premii, şi blogul lui Zoso, cu trei premii.
La Roblogfest 2008 - ediţia a treia, organizată la iniţiativa lui Dragoş Novac -, există două categorii principale în care pot fi nominalizate bloguri şi anume una supusă votului popular şi una jurizată.
La categoria "Popular", blogurile care se înscriu în competiţie vor concura la secţiunile: cel mai bun blog personal, cel mai bun blog colectiv, cel mai bun blog nou, cel mai bine scris blog, cel mai bun blog de divertisment, cel mai bun blog de muzică, cel mai bun blog de sport şi cel mai bun blog.
La categoria în care blogurile înscrise vor fi notate şi premiate de un juriu se vor acorda distincţiile cel mai bun blog foto, cel mai bun blog cultural, cel mai bun blog despre design / creaţie, cel mai bun blog despre politica, cel mai bun blog despre business/tehnologie, cel mai bun blog despre media / advertising, cel mai bun blog de companie şi cel mai bun blog.
Anul acesta, blogurile pe tematică muzicală, sportivă sau de divertisment sunt subiectiv de interpretat, de aceea vor fi supuse votului popular. Pe de alta parte, combinarea categoriilor media & advertising şi business & tehnologie s-a făcut pentru că nu există un număr mare de bloguri pe categorie şi concurenţa este benefică.
Anul acesta, la Roblogfest nu se mai premiază "cel mai bun design de blog" pentru că 95% din bloguri folosesc designuri care nu le aparţin sau care au fost supuse unor modificări minore. În cazul votului popular, se va lua în calcul numărul de voturi primite de blogurile intrate în concurs, în timp ce votul jurizat va lua în calcul o serie de criterii care vor constitui o medie ponderată în calcularea clasamentului final.
Criteriile de jurizare se vor anunţa o dată cu componenţa juriului.
Voturile şi nominalizările în cadrul Roblogfest se pot face de către oricine îşi face cont pe site-ul competiţiei(http://roblogfest.ro/), începând de vineri, 1 februarie 2008. La ediţia de anul trecut a Roblogfest au fost înscrise în total 1.446 de propuneri de bloguri la cele 15 categorii ale concursului.
Dintre câştigătorii din 2007 au făcut parte jurnalul online Vis Urât, care a câştigat cinci premii, şi blogul lui Zoso, cu trei premii.
internetul de la priză
Novensys, furnizori de soluţii pentru managementul informaţiilor a lansat a doua generaţie de echipamente şi soluţii pentru managementul informaţiei prin intermediul reţelelor de curent electric (PLC= PowerLine Communication).
Aceste soluţii şi echipamente transformă reţeaua de curent electric într-o reţea IP inteligentă şi revoluţionează astfel modul în care aceasta este construită şi coordonată.
Tehnologia PLC are trei aplicabilităţi principale: soluţii şi echipamente destinate utilizatorilor persoane fizice, soluţii şi echipamente destinate utilizatorilor persoane juridice şi soluţii şi echipamente destinate operatorilor de servicii de utilităţi publice.
În prima fază, Novensys a lansat soluţiile şi echipamentele destinate persoanelor fizice şi juridice, urmând ca până la sfârşitul lunii februarie să lanseze şi soluţiile şi echipamentele destinate operatorilor de servicii de utilităţi publice.
"Noile echipamente PLC transformă reţeaua de curent electric, existentă în orice clădire, într-o reţea inteligentă care facilitează accesul la servicii de comunicaţii electronice, servicii de supraveghere video şi in-home networking", a declarat Daniel Boangiu, Business Development Manager, Novensys.
Aceste soluţii şi echipamente transformă reţeaua de curent electric într-o reţea IP inteligentă şi revoluţionează astfel modul în care aceasta este construită şi coordonată.
Tehnologia PLC are trei aplicabilităţi principale: soluţii şi echipamente destinate utilizatorilor persoane fizice, soluţii şi echipamente destinate utilizatorilor persoane juridice şi soluţii şi echipamente destinate operatorilor de servicii de utilităţi publice.
În prima fază, Novensys a lansat soluţiile şi echipamentele destinate persoanelor fizice şi juridice, urmând ca până la sfârşitul lunii februarie să lanseze şi soluţiile şi echipamentele destinate operatorilor de servicii de utilităţi publice.
"Noile echipamente PLC transformă reţeaua de curent electric, existentă în orice clădire, într-o reţea inteligentă care facilitează accesul la servicii de comunicaţii electronice, servicii de supraveghere video şi in-home networking", a declarat Daniel Boangiu, Business Development Manager, Novensys.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)